Publicăm un fragment dintr-o scrisoare a Părintelui Arsenie trimisă la Chilia Sf. Ipatie (aparţinând Mănăstirii Vatopedi) de la Mănăstirea Sâmbăta, în anul 1940. Părintele Arsenie la Mănăstirea Sâmbăta Dragii mei cuvioşi Părinţi, E demultă vreme pela noi prin ţară Părintele Diomid pentru a doua oară şi nu dă pela Mănăstire ca să-i mai spun din păsuri. Vă spun C. voastre: Dometie şi Gherontie. [...] Ce ar fi dacă aţi primi tăerea şi aţi veni voi doi? 1. Ar fi slujba la biserică, după rânduiala din Sf. Munte, fără nicio schimbare. 2. Ar fi începutul obştei, cu 3 sau 4, dacă va primi şi Părintele Dumitru ăstălalt, tunderea călugărească la primăvară. 3. N-ar mai fi femei în slujba Mănăstirii, – afară de lucrul câmpului vara. 4. Aţi fi în ţară la voi, – ceeace cred că nu e puţin. Cu toate astea, din dragul de-a vă folosi, vă zic ca întotdeauna, dacă vreţi să sporiţi măsura nevoinţelor, haideţi, dacă însă preţuiţi grădina Maicii Domnului mai mult decât orice altă ocrot
