15 oct. 2010

Arsenie Boca – „Un om mai presus de oameni”. Centenar (1910-2010)

În seara zilei de 7 octombrie 2010, începând cu ora 18, în sala mare a Teatrului de Stat „Ioan Slavici” din Arad a fost găzduită manifestarea cultural-duhovnicească închinată împlinirii unui veac de la naşterea părintelui Arsenie Boca (1910-2010). Manifestarea aceasta de suflet a fost aşezată sub genericul „Arsenie Boca – Un om mai presus de oameni”, fiind organizată de Asociaţia „Ieromonah Arsenie Boca” din Arad.

Această manifestare s-a dorit o întâlnire între iubitorii părintelui Arsenie şi oamenii apropiaţi Sfinţiei Sale, care l-au cunoscut în timpul vieţii şi care dau mărturie despre ce fel de om „mai presus de oameni” era părintele Arsenie. Moderatorul întâlnirii a fost Marius Patricu Covaci.


La începutul serii duhovniceşti, despre biografia părintelui Arsenie Boca a vorbit prof. Nicolae Goangă, prezentând declaraţia părintelui Arsenie către Securitate de la Râmnicu-Vâlcea, în timpul primei sale arestări, în 17 iunie 1945, în care acesta face o prezentare a tinereţii şi adolescenţei sale, inclusiv a unei părţi din lucrarea sa duhovnicească de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus.

Invitaţii speciali ai întâlnirii au fost: stareţa Mănăstirii „Sfânta Treime” din Bic, Monahia Marina Lupau, domnul Bogdan Juncu din Făgăraş şi Prof. Romulus Neag, fostul director al Liceului „Avram Iancu” din Brad, unde a studiat Părintele Arsenie.

Maica Marina a vorbit despre părintele Arsenie, duhovnicul şi salvatorul ei „cel care m-a născut a doua oară”, după cum se exprima maica. Din relatarea maicii Marina, s-a înţeles limpede faptul că părintele Arsenie Boca a fost cel care i-a dat nădejdea în cel mai greu moment al vieţii ei. În vremea în care l-a întâlnit prima dată pe părintele Arsenie, la biserica Drăgănescu de lângă Bucureşti, maica era pe moarte. Bolnavă de cancer, la vârsta de 26 de ani, mergea în baston ca să-l întrebe pe părintele Arsenie dacă va mai avea sau nu zile de trăit. Întâlnirea cu părintele a fost răspunsul la întrebarea maicii, care trăieşte până azi, fiind deplin sănătoasă. Maica Marina, după vindecarea ei minunată, a făcut parte din obştea Mănăstirii Prislop, până după adormireaa părintelui Arsenie, având parte aici la Prislop de multe întâlniri cu acesta şi împărtăşindu-se de foarte multe din cuvintele şi învăţăturile Părintelui, cuvinte şi învăţături pe care, fie şi numai în parte, le-a împărtăşit celor din sală.


Profesorul Romulus Neagu, fostul director al Liceului „Avram Iancu” din Brad, liceu în care a învăţat Părintele Arsenie, a adus informaţii şi mărturii ale colegilor de clasă ai Părintelui, amintind printre altele poezia Sfântul, alcătuită de colegul de bancă al acestuia, subliniind prin aceasta impresiile puternice pe care părintele Arsenie le-a lăsat încă de pe băncile şcolii în inimile colegilor săi.

Ultimul interlocutor al serii a fost d-l Bogdan Juncu din Făgăraş, care l-a cunoscut pe Părintele Arsenie la Drăgănescu, într-un moment dramatic al existenţei sale, Părintele fiind acela care i-a influenţat schimbarea radicală a întregului curs al vieţii sale. Domnia sa a evidenţiat două întâlniri providenţiale cu Părintele Arsenie, care i-au marcat decisiv devenirea. A evocat de asemenea mărturii ale oamenilor care l-au cunoscut pe Părintele Arsenie, oameni pe care dânsul i-a întâlnit în viaţă şi care dau mărturie despre lucrarea minunată a Părintelui în viaţa lor.


Socotim că toate acestea au constituit „Cuvinte vii” despre Părintele Arsenie Boca, cuvinte rostite de oameni care l-au cunoscut în mod direct pe Părintele.

Atmosfera culturală a serii a fost întreţinută prin intrevenţiile la nai făcute de Natanael Marius Marzan.


Ne-a impresionat prezenţa copelşitoare a publicului, sala, balcoanele şi lojele Teatrului fiind arhipline, foarte mulţi dintre participanţi negăsindu-şi loc decât în picioare. Considerăm că este şi aceasta o mărturie despre iubirea pe care poporul lui Dumnezeu i-o poartă Părintelui Arsenie.

Preot Dr. Lucian Farcasiu