Prislop, capitala ortodoxiei românești
sursa imagine: ganduridinierusalim.com Copacii Prislopului ne zâmbeau şi ne îmbrăţişau. Hram ca la Nicula, dar zi de zi. Îngerul păzitor: jandarm în timpul serviciului, non-stop. Ce stare pluteşte în aer! Ce stare domneşte în noi! Ore în aşteptare ca să ajungem să sărutăm Crucea (imaginea pelerinajului vieţii spre Cel Dorit). Coada (aşteptarea, privegherea) nu se termină. Mereu alţii vin din spate şi ne susţin. Oricâţi pleacă, şi mai mulţi vin (ca pe vremea martirilor). Înaintări mici, dar cu fiecare clipă distanţa se scurtează. Unii în faţă, alţii în spate, ajungem în acelaşi loc. Fericire – MIR – har. Stăm la rând la moarte, la înviere, la veşnicie. Blocaţi în traficul duhovnicesc. Sute de icoane cu Maica Domnului dăruite caselor convertite. Doamna Mângâietoarea este nota noastră de 10! [...] Atât de diferiţi, dar aceeaşi linişte, aceeaşi speranţă, aceeaşi lacrimă de fericire. Sute de acatiste, sute de gânduri curate, mii de lacrimi purificatoare. Pericol de împiedicare